Temeiul demiterii fostului director general al IRRD

Data: 30 mai 2018

1)    Transmiterea de informații false unor instituții centrale:

  • Adresa nr. 426/1 nov. 2011, trimisă Secretarului General al Senatului, în care se referă la aprobarea de către Colegiul Național a unui nou stat de funcții, într-o ședință datată 20 sept. 2011 – ședință care n-a avut loc.

Se impune o clarificare referitoare la faptul că noul stat de funcții ar fi fost aprobat în ședința Colegiului Național din 4 oct. 2011, conform procesului verbal, dar și această aprobare este nulă întrucât la această ședință n-a existat cvorum, participând numai 9 membri ai Colegiului (și nu 13 așa cum se cere în ROF-ul IRRD în vigoare la aceea dată).

Rezultă că statul de funcții a fost înaintat Senatului în baza unor informații false, el nefiind aprobat de Colegiul Național așa cum prevede Legea nr. 556/2004 și ROF-ul.

  • Prin adresa nr. 343/30 iun. 2015, a transmis Curții de Conturi faptul că ROF-ul IRRD a fost actualizat, deși abia în ședința din 25 mai 2016, a fost supus aprobării Colegiului Național, dar ședința n-a întrunit cvorumul legal și, în consecință, nici la acea dată n-a putut intra în vigoare.

 

2)    Crearea unui dublu prejudiciu adus IRRD prin desfacerea abuzivă a contractului de muncă al d-lui dr. Constantin Corneanu care, câștigând în instanță, a fost despăgubit din bugetul institutului, deși suma respectivă ar fi trebuit suportată de directorul general, cel care a semnat decizia respectivă, împreună cu persoanele implicate în acest demers.

  • IRRD a pierdut un istoric valoros, ale cărui lucrări aduc importante clarificări privitoare la Revoluția română din decembrie 1989.
  • externalizarea serviciului juridic, prin angajarea unui Cabinet de advocatură, a fost deficitar gestionată, prin decontarea neregulementară a prestațiilor acestuia (în temeiul unor rapoarte lunare, neînregistrate legal).

 

3)    Refuzul de a ne prezenta ROF-ul din 2011, în baza căruia a funcționat IRRD în perioada 2011-2014 și care a generat neregulile constatate de Curtea de Conturi, inclusiv, organizarea Cabinetului Demnitarului și schimbarea statului de funcții, fără aprobarea Colegiului Național, așa cum dispune  Legea nr. 556/2004.

 

4)    Conducere defectuoasă privind realizarea obiectului de activitate al IRRD – în temeiul Legii nr. 556/2004:

  1. a)neacreditarea ca institut de cercetare științifică a IRRD, neacreditarea editurii (care nici în prezent n-are conducere), precum și a revistelor de specialitate (Clio și Caietele Revoluției);
  2. b)neînființarea Muzeului Național al Revoluției – încălcându-se art. 3 din Legea 556/2004;
  3. c)modificarea componenței Consiliului Științific, atribut exclusiv al Colegiului Național al IRRD, conform legii;
  4. d)fondul documentar propriu și Biblioteca n-u putut fi vizitate, întrucât din dispoziția fostului director general al IRRD, institutul a fost în permanență închis pentru public, aspect care a prejudiciat imaginea IRRD, instituție publică de interes național ( 1, Legea nr. 556/2004);
  5. e)existența unor lucrări (care ar fi trebuit să aibă un înalt caracter științific) în care sunt excesiv de multe erori sesizate de unii coordonatori ai centrelor de comunicare și de cercetare, precum și de către mulți revoluționari din București și din țară. Ex: Dicționarul general al Revoluției române, edițiile din 2009 și 2010, precum  și versiunea ediției următoare aflată în pregătire;
  6. f)publicarea unor lucrări în care Revoluția română este considerată „lovitură de stat“. (Timișoara, prețul singurătății sau Evoluția insituțiilor politice ale statului român din 1859 până astăzi) ;

Este inacceptabil ca tocmai Institutul Revoluției să publice lucrări în care se acreditează teza „loviturii de stat“.

  1. g)nerealizarea Manualului de Istorie pentru învătământul preuniversitar, deși au fost multiple ședințe ale Colegiului Național în care s-a solicitat, în mod expres, editarea acestuia;
  2. h)domeniul Comunicăriiprecizat în Legea 556/2004, a fost desconsiderat (neacordându-i-se nici buget!), ceea ce a condus la izolarea cvasitotală a institutului în spațiul public și în mass media, la o relație precară cu generația post-revoluție și la o cunoaștere restrânsă a lucrărilor publicate de institut;
  3. i)n-a întreprins niciun fel de demersuri la TVR pentru achiziționarea imaginilor din timpul Revoluției, n-a cerut participarea la emisiunile TV pe tema Revoluției și n-a solicitat niciodată dreptul la replică cu privire la emisiunile în care imaginea Revoluției a fost prejudiciată (inclusiv Dosarul Revoluției).

 

Acestea sunt doar câteva aspecte referitoate la conducerea defectuoasă, pe toată perioada 2004-2018.

Ne rezervăm dreptul să revenim și cu alte aspecte care au condus la destituirea fostului director general, pe măsură ce le vom identifica din documentele IRRD.

          Precizăm că acest comunicat de presă a fost aprobat, cu unanimitate de voturi, în ședința Colegiului Național, din 25 mai 2018.

Autor: Colegiul Naţional al IRRD